Hell want's him,Heaven won't take him...

Noaptea trecuta, chiar inainte de a merge la culcare, am vazut o lumina scanteietoare care a trecut parca prin pereti si s-a oprit exact in fata mea. Era prea evident ca de fapt nu era un vis. In momentul imediat urmator am tipat si am incercat sa ma ascund, cu tot cu minte si haine ... am sarit in necunoscut, unde clipa nu mai are forma iar spatiul nu mai curge. Transpiratia intregului corp s-a scurs pe podea, simtind-o rece sub picioarele goale. Cu ultima suflare am pus mana pe un obiect cu care sa lovesc in centrul acelei lumini, sa o disip. Exact cand sa lovesc, ceva ciudat parca m-a intepenit, fara a simti durere, fara posibilitatea de a misca picioarele, mainile si capul. Pe chipul meu se putea vedea In oglinda luminata o ura nebuna amenintatoare, dintii inclestati si spume de furie in jurul gurii.
Deodata, lumina disparu iar in schimb, din nimic, a aparut un inger. Forta ce capturase intregul meu corp a fost invinsa si am cazut molesit.
Dupa cateva minute de inconstienta m-am trezit si mare mi-a fost mirarea sa aflu ca ingerul care statea pe scaun, tragand satios din trabucul pe care nu-l terminasem cu o seara inainte, era de fapt ingerul meu pazitor, acelasi inger despre care am auzit in povestile de adormit copiii!
- Ce naiba? mi-am zis, si cu ultima forta am vrut sa-i sparg capul, dar m-a oprit pentru a doua oara transformandu-mi obiectul in cenusa. S-a ridicat, un pic nervos, si a venit spre mine intr-o frantura de aripi.
- Linisteste-te,mi-a zis, trage aer in piept si apoi da-i drumul afara usor . Dupa aceea putem sta jos sa discutam, da?!
M-am gandit ca visez, si nicidecum ca vorbesc cu o ciudatenie de inger.
- Bine atunci, sa vorbim!
Am facut cativa pasi si ne-am asezat pe canapeaua prafuita. A inceput sa-mi spuna ca a sosit timpul cand nu mai poate sa-mi fie inger pazitor (reguli de la Dumnezeu – atunci cand iti termini contractul ai posibilitatea sa iti alegi alta fiinta umana).
In acel moment, o concluzie m-a lovit drept in crestetul capului. Era clar ca in astfel de momente exista doua posibilitati: ori ai murit (ceea ce mi se pare mai plauzibil), ori acel inger a baut ceva si a inceput sa se certe cu mine din cauza faptului ca ii provoc numai necazuri, si nu mai poate accepta un astfel de comportament deplasat.
L-am intrebat apoi ce s-a intamplat de fapt si mi-a spus ca am murit iar sufletul meu intampina o problema cu locurile libere din Rai si din Iad.
- Da, dar nu se mai poate face chiar nimic? Nu vreau sa ajung in Iad din simplul motiv ca am probleme cu inima, am tensiunea ridicata si...
- Da, de fapt chiar exista o posibilitate! spuse, cu un zambet sadic, ingerul.
In acel moment, mi-a venit ideea sa-l intreb despre ce este vorba iar imediat mi-a intins o bucata de hartie, cu stampila in partea dreapta jos a paginii.
”E un nou contract!” m-am gandit imediat
Am citit acea bucata de hartie si mi-am dat seama ca m-am inselat – nu era contractul care ma gandeam ca ar putea fi, dar era totusi un contract. Acest nou contract spunea ca soarta mea va fi decisa dupa ce voi juca o partida de sah cu ingerul – daca voi pierde partida ma voi duce direct in Iad, iar daca voi castiga ... portile Raiului vor fi deschise ca non-stop-ul de la colt pentru mine.
Am zis ca e foarte bine si accept, dar ingerul,cu un zambet murdar, obraznic,imi spune ca el a castigat cateva secole la rand Campionatul de Sah al Raiului si Iadului.
In acel moment mi-am spus ca totul este de acum incolo in zadar.
Am inceput marele joc universal – am avut un inceput in forta, i-am mancat cativa dintre pioni, i-am capturat regina, i-am zdrobit unul dintre turnuri; dar el a intors cursul partidei si a revenit precum pasare Phoenix din cenusa, spargandu-mi o mare parte din piesele mele.
Dupa cateva ore de joc, partida ajunsese la un sfarsit: era Remiza!
A inceput imediat sa-si smulga penele din aripi, sa loveasca masa cu putere si sa tipe: „De ce Doamne?”
De cealalta parte, eu eram un pic surprins si l-am intrebat ce se va intampla de acum incolo, deoarece acest tip de rezultat nu era stipulat in contract.
Cu supararea si necazul prezent pe chip, mi-a spus ca Imi voi reveni din coma iar el va fi ingerul meu pazitor pentru tot restul vietii. Apoi m-am trezit cu niste chirurgi in jurul meu, o lumina mare, rotunda si o voce:
„Foarfece, penseta si cinci miligrame de morfina...”