Pot sa sar din copac!

Bravo mie...ce porcarie de inceput...in fine in acest moment simt ceva arzand in mine.Nu,nu e vorba de ceva pervers,e o energie,un fel de supradoza de adrenalina care imi pulseaza in vene.Parca mainile imi ard si am impresia ca pot face orice.Ciudat...n-am mai simtit asta de mult timp,de cativa ani cand pe alergam ca dobitocul prin parc la 12 noaptea pe viscol in timp ce Bubu dormita in foisorul amplasat strategic in fundul parcului.Atunci tin minte ca eram intr-o perioada in care totul parea hopeless si doream sa intru intr-un echilibru,sa semnez un tratat de pace cu mine insumi.Am reusit...insa pentru putin timp.Am renuntat la alergat si exercitii fizice la miezul noptii.De ce ? Sincer,nu stiu.
Si din nou mi se pare ciudat ca desi uneori cad ca un bolovan si nimic nu ma poate ridica,puterea aceea nu e prezenta.Daca as avea o rezerva cat se poate de mica din aceasta energie pentru "zilele negre" cu siguranta m-as pune pe picioare.Insa nu...nu va tine mult asta o stiu.Pana dimineata va disparea orice urma.
E trist...corpul face sacrificii singur,ucide si sinucide orice doreste din mine fara a avea control.Am incercat de multe ori sa urlu in mine in speranta ca vreun organ ma va auzi si va inceta insa nu merge asa de usor...nu e ca in carti sau filme.
Si iata cum imi reamintesc de "Ave Maria" o melodie ultra-super cunoscuta care pentru crestini e un imn.Eu nu am auzit prea des aceasta melodie.Si atunci la tv oricum...insa efectul melodiei lui Schubert este uluitor.Ma smulge din mine si imi sopteste ceea ce doresc sa aud...si simt cum pot! Cum pot sa traiesc,sa sper,sa orice...
Poate intr-o zi voi avea vointa si puterea necesara sa devin ceea ce doresc,sa fiu un om care are atata putere incat sa inspire si celor din jur.Sunt momente cand simt nevoia sa comand sa fac ordine si reusesc.Cand sunt certuri intre cei dragi le aplanez cu o hotarare si Ii impac.As vrea sa fiu asa mereu,sa am puterea aceasta,as vrea am motive sa fiu mereu asa,sa nu ramana doar un vis...dar cine stie...