joi, 18 iunie 2009
Incet incet...
Asta tin minte ca imi spuneau multi pensionari cand eram mic,ma rog si in ziua de azi aud aceleasi lucruri,neschimbate.Alteori mergand aud discutii frumoase..."v-a trecut boala","dom' Dumitru sunteti viu","am auzit ca v-ati imbogatit"...si altele...ma amuza cum pot sta oamenii in parcuri cu puradei,catei,batranei,etc,ma gandesc ca acesti oameni au avut o oarecare speranta in viata,un vis,nu stiu par ireali.Imi este greu sa cred ca cineva puternic poate ajunge atat de...neajutorat intr-o perioada nu chiar atat de mare.Pana la urma oamenii fac parte dintr-un malaxor enorm...murim traim murim traim...pana cand ? Ma macina gandul ca as putea muri candva dar m-as putea trezi in alt trup,in alta lume,luand de la capat viata.Sincer nu vreau...pur si simplu nu doresc,mi-as dori sa stau acolo sus unde un norisor rezervat ma asteapta.Ha,cand eram mai mic si necopt ma gandeam ca pana si acolo sus e un fel de viata,ca am apartament cu tv si baie si ca in fiecare dimineata merg la servici in Rai unde ma ocup de cei proaspat "pescuiti".
Asta era pe vremuri dar indiferent cum ar fi acolo sus sau jos n-am nimic de reprosat,n-am creat eu lumea...insa am dreptul la intrebari.Am senzatia ca plutesc undeva intre cele doua lumi.E ciudata senzatia dar il inteleg pe Dante care a calatorit ( cel putin literar ) prin cele trei planuri.
O zi in Rai ? Un zambet din partea celei care imi sta alaturi.O zi in Purgatoriu ? Singuratatea unei zilei in care o carte buna sau macar un film imi tin companie.O zi in Infern ? Destul de multe exemple...de la rautatea celor din jur pana la acceptarea unor "noduri in papura".Dar nu numai! Sunt mult mai multe planuri,prea multe pentru a fi explorate de o singura persoana sau chiar de toata specia.Insa fiecare nimereste in maxim trei dintre ele pe care le numeste...clasic.
Din fericire pot sa explorez si planurile altora...sa interactionez cu multumirile si nemultumirile fiecarei persoane in parte,sa inteleg ce ticaie in fiecare.Uneori e prea greu si renunt dar imi revin si...incet incet...inteleg.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
o zi in iad ar fi trebuit sa insemne altceva
RăspundețiȘtergereo zi in iad inseamna orice nu merge si tinde sa devina oribil...inseamna prea multe
RăspundețiȘtergere